Este foarte des confundat cu depresia

  1. Cu toate ca este mai cunoscuta in cazul copiilor, aceasta afectiune numita tulburarea deficitului de atentie (TDA) apare de multe ori si la persoane mature. Acestea sunt iritabile, aparent depresive, nemotivate si ursuze. Expertii spun ca o treime dintre cazurile de TDA din copilarie nu se trateaza nici dupa adolescenta. Iar daca in prima parte a vietii deficitul de atentie afecteaza mai mult baietii, la maturitate, tulburarea ramane activa mai mult timp in cazul femeilor.

Asa cum se intampla cu depresia si alte afectiuni mentale, TDA se poate transmite genetic, iar dintre cele mai frecvente simptome sunt: dificultatea realizarii unor calcule aritmetice simple, greseli de ortografie; neatentia la volan, intelegerea gresita a unor texte citite, distragerea atentiei in timpul unei conversatii, lapsus constant, comportament impulsiv, lipsa rabdarii, incapacitatea de finalizare a unui proiect, tergiversarea lucrurilor, hiperactivitatea este, uneori, un indiciu.

De precizat ca TDA nu apare la maturitate, persoanele care acuza semne ale deficitului de atentie cu siguranta au aceasta tulburare inca din copilarie. Asadar, simptomele trebuie sa fie cronice, nu doar sa apara din cand in cand. Un caz limpede de TDA este diagnosticat atunci cand gandirea incoerenta afecteaza mai multe aspecte ale vietii cuiva – familie, serviciu, etc.

Solutii practice

Trecand de varianta medicamentoasa pe care o recomanda medicul de specialitate, sunt strategii pe care le poti pune in actiune chiar si acasa. De exemplu, pentru a tine minte obligatiile cotidiene, poti incerca:

1. Sa ai la indemana un calendar cu spatii pentru notite;

2. Sa ai aproape un minicalculator;

3. Sa iti organizezi un avizier pe care sa prinzi biletele cu ceea ce trebuie sa faci in ziua respectiva;

4. Sa ai in poseta o agenda cu file pentru fiecare zi, in care sa tii evidenta intalnirilor sau a programarilor.

Pe de alta parte, persoanele care sufera de TDA trebuie sa cunosca si sa discute deschis despre afectiune. Problemele emotionale generate de incapacitatea de a asculta cum se cuvine pe cineva pot fi evitate – trebuie doar inteles si comunicat faptul ca este vorba de un simptom al tulburarii, nu de nepasare sau egoism. Studiile arata ca alimentatia are si ea un cuvant greu de spus. Astfel, in cazul copiilor care consuma cu precadere proteine, s-a constatat ca rezultatele testelor de atentie au fost mai bune. Acestia, in compartie cu cei care au consumat mai multi carbohidrati, au fost mai putin agitati fizic. De asemenea, deficitul de acizi grasi esentiali poate juca un rol in evolutia tulburarii, aportul de Omega-3 fiind benefic.

Text: Daniela Mihalcea, Foto: Guliver